Fără a face o trecere în revistă a diferitelor teorii cu privire la ce reprezintă o comunitate, vom aduce în prim plan definiția lui Robert Redfield care sublinia că o „comunitate mică” reprezintă un grup social uman de dimensiuni reduse caracterizat prin relaţii nemijlocite de cunoaştere reciprocă între membrii săi.
În cazul de faţă putem vorbi despre cele 3 comunități din Catane, Calopăr și Coțofenii din Față drept niște organisme bine integrate, întemeiate pe datini şi pe obiceiuri, fără să găsim nici un element care să ne determine să afirmăm că aceste comunităţi interetnice sunt caracterizate de trăsături care să le izoleze sau să o despartă de societatea globală.
Dimpotrivă interferenţele cu exteriorul au modificat anumite identităţi, care se armonizează cu diversitatea europeană.
CATANE
Comuna Catane este situată în partea de sud a judeţului Dolj, în zona Campiei Băileştilor, învecinându-se la sud cu Dunărea.
Relieful comunei este cel de câmpie (95% din suprafata totală), presărat cu dune de nisip, suprafaţa totală fiind de 4659 de ha.
Comunitatea a dăinuit în timp prin roadele bogate oferite de natură, dar, mai ales, prin truda celor care au locuit-o de-a lungul vremurilor: oameni vrednici, buni gospodari care au condus soarta acestei aşezări, fiecare adăugând câte ceva la crearea acestei localităţi.
Ocupaţiile oamenilor sunt ancestrale, aceştia fiind implicaţi în agricultura, legumicultura, apicultura, precum şi în creşterea animalelor şi a păsărilor, cele mai întâlnite activităţi economice fiind comerţul, alimentaţia publică şi morăritul.
Comuna Catane este strabatută de un drum naţional asfaltat, DN 55 A, şi un drum judeţean pietruit, 551 A, calea ferată aflându-se la o distanţă de 12 km. Starea drumurilor de acces în localitate este satisfăcătoare, un foarte mare inconvenient fiind lipsa unei reţele de canalizare.Însă, un punct forte al localităţii este reprezentat de reţeaua de alimentare cu energie electrică.
În zonă s-au păstrat tradiţii şi obiceiuri încărcate de o simbolistică străveche, practicate cu ocazia unor evenimente deosebite din viaţa oamenilor: nunţi , botezuri, înmormântări. Aici descoperim învelitul bradului, învelitul miresei, oraţiile de nuntă, hora miresei, îmbroboditul miresei sau dansul soacrelor.
Tot aici găsim horele de Paşti, evenimente prin care locuitorii îşi exprimă bucuria reînvierii divinităţii, a naturii şi a vieţii, dar şi Paparudele, un dans arhaic desfăşurat după un anumit ritual, în anii secetoşi, cu convingerea că astfel se vor atrage norii şi se va declanşa ploaia salvatoare.
Această comunitate are în componenţă doua sate: Catane Vechi şi Noi, comuna fiind strabatută şi de două cursuri de apă: pârâurile Bălăşan şi Secata.
Potenţialul actual al comunei nu poate fi valorificat doar din resursele locale, fiind necesare atât investiţiile, cât şi promovarea, având în vedere că aici există o mare suprafaţă de teren agricol care în prezent nu este lucrată de către proprietari.
Populaţia de 1.832 locuitori are o structura etnică reprezentată de 954 români şi 803 romi (43,83%), conform recensământului efectuat în 2011.
Comunitatea este caracterizată de o rată de sărăcie ridicată, mai ales în rândul persoanelor de etnie romă, datele furnizate de primărie fiind foarte concludente: peste 134 de familii de etnie romă beneficiază de venitul minim garantat, iar ocupaţia care le garantează supravieţuirea este aceea de zilier in agricultura.
Etnicii romi practică meseriile tradiţionale, în principal fabricarea de cărămidă, iar zona nu le oferă oportunităţi de angajare.
Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică sunt îngrijorătoare. La sfârşitul lunii august 2013, la Catane se aflau 127 de someri inregistrati, iar in anul 2012 exista doar un număr mediu de 45 salariaţi.
Tot în anul anul 2012, aici se aflau doar 40 de copii copii inscrisi in gradinite, 223 de elevi care urmau invatamantul preuniversitar, 146 de elevi inregistraţi in invatamantul primar şi 77 de elevi inmatriculaţi in invatamantul gimnazial.
Din nefericire, datele Inspectoratul Şcolar Dolj arată că la Catane, comunitatea de romi se confrunta cu fenomenul abandonului şcolar, iar educaţia reprezintă o mare problemă.
Mai mult, exista o pondere mare de etnici romi care nu sunt inscrisi la un medic de familie si care nu poseda carnet de asigurat, iar problemele lor nu se opresc aici, dacă ţinem cont şi de faptul că exista o pondere ridicata care nu deţine acte de proprietate.
Deşi comuna Catane tinde spre un model de societate incluzivă, în care orice persoană, indiferent de experienţă sau de circumstanţele de viaţă, reuşeşte să îşi atingă potenţialul maxim, în realitate, romii dezavantajaţi sunt cuprinşi în cercul vicios al sărăciei şi excluderii sociale, iar schimbările rapide din economie şi din societate îi pun în situaţii complexe de risc: fie că e vorba de risc profesional, social sau familial, fie că acuză lipsa de venituri.
Excluderea face ca întreaga societate să piardă resurse foarte mari şi, în acest sens, e de notat raportul Băncii Mondiale din 2010 care arată că România pierde anual din cauza excluziunii romilor aproximativ 887 milioane euro. Exemplele ar putea continua şi cu celelalte grupuri vulnerabile, iar comunitatea din Catane nu-şi permite “luxul” excluziunii sociale şi, pentru reducerea pierderilor, sunt necesare politici publice adaptate şi coerente.
COŢOFENII DIN FAŢĂ
Comuna Coțofenii din Față este situată în jumătatea nordică a județului Dolj, la nord de municipiul Craiova, la o distanță de 19 km pe șoseaua județeană Craiova-Filiași.
Din punct de vedere geografic, localitatea este situată la nord de râul Jiu, în Câmpia Centrală a Olteniei.
Comuna exceleaza atât prin frumuseţile sale naturale, cât şi prin trecut, fiind situată pe locul unde odinioară s-a scris istoria.
În „Dicţionarul istoric al localităţilor din judeţul Dolj“ al Academiei Române stă scris că aici, pentru o scurtă perioadă, şi-au făcut tabără pandurii lui Tudor Vladimirescu.
Mai devreme, Arhivele Olteniei spun că Mihai Clucerul (Coţofeanul) a întronat, alături de Dumitru Căpitan (Filişanul) şi de alţii, pe domnul pământean Matei Basarab.
De altfel, „Filiaşii (domeniul Filiştenilor, la răscruce cu Gorjul) şi Coţofenii erau în secolul al XVIII-lea cele două centre moşii unde se făcea politică. Aici, la aceşti patrioţi, la moşiile lor, aveau loc întrunirile şi sfaturile politice, cu uşile ferecate şi cu zăbrele la ferestre, în mijlocul codrilor şi sub poalele dealurilor“.
Din măreţia de odinioară a vechilor boieri au rămas conacele Coţofeanu şi Teişanu, care ar putea fi restaurate, mai ales că se află pe lista monumentelor istorice încă din anul 2004. Zidurile impresionante îşi mai amintesc de zilele de glorie când au găzduit-o pe regina Maria sau au constituit platoul de filmare pentru pelicula „Tănase Scatiu“, regizată de Dan Piţa. Acum zac sub nepăsarea oamenilor, ascunse de buruieni şi mărăcini, devenind adăpost pentru câini şi beţivani.
În ciuda acestor neajunsuri, Coţofenii din Faţă are potenţial pentru a deveni viitoare destinaţie turistică. O recomandă apropierea de Craiova, pensiunile cu mâncare tradiţională şi zona de agrement de pe malul Jiului.
Comuna dispune de o retea de alimentare cu apa, acces la telefonie fixa, este electrificata integral şi are acces la internet.
Nu trebuie uitat că specificul zonei este dat de agricultură şi legumicultura, iar în ultima perioada s-au dezvoltat aici atât comertul cu amanuntul, cât şi comertul cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice sau al deseurilor.
În această comunitate se identifica trecutul si prezentul: oamenii de astăzi sunt aceiaşi cu strabunii lor, având aceleaşi idealuri şi năzuinţe, astfel că demnitatea, iubirea pamantului natal si respectul faţă de obiceiurile strabune s-au perpetuat în timp nealterate.
Recensământului efectuat în 2011, ne arată că la Coţofenii din Faţă stau în bună vecinătate 1904 locuitori din care 1282 sunt romani şi 529 romi, iar din punct de vedere confesional, majoritatea covârşitoare a populaţiei este ortodoxă (95,01%).
Datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică sunt îngrijorătoare. La sfarsitul lunii august 2013 în comună erau 83 de someri inregistrati, iar in anul 2012 existau, în medie, doar 97 salariati.
Tot în anul anul 2012, aici se aflau doar 40 de copii copii inscrisi in gradinite, 193 de elevi inmatriculaţi in invatamantul preuniversitar, 94 de elevi inregistraţi in invatamantul primar şi 99 de elevi care urmau invatamantul gimnazial.
Din nefericire, analiza datelor de la Inspectoratul Scolar Dolj, arată că rata de participare la educatie a copiilor de etnie roma este relativ scazuta, in anul scolar 2012-2013 nici un copil nu a fost inscris la clasa pregatitoare, iar peste 30% nu au fost inscrisi in clasa I.
Deşi Coţofenii din Faţă tinde spre o societate incluzivă, în care cei vulnerabili participă la luarea deciziilor care îi privesc şi au acces simplu la resursele de care au nevoie, în care există un echilibru între drepturi şi responsabilităţile fiecăruia, în realitate lucrurile stau diferit.
CALOPĂR
Comuna Calopăr reprezintă o comunitate de mărime medie, având o suprafaţă de 9198 ha şi fiind constituită din cinci sate:Calopăr, Panaghia, Sălcuţa, Belcin şi Bâzdâna.
Localitatea este situată în partea central-sudică a judeţului Dolj, la vest de râul Jiu, în câmpul înalt Sălcuţa-Drănic şi în zona de contact a acestuia cu Câmpia Română.
Aşezarea este caracterizată printr-un relief de platou înalt, fragmentat de aflueţii direcţi si indirecţi ai Jiului şi Deznăţuiului, cu cursuri în general intermitente, cu un climat temerat continental şi cu un sol specific, brun-roşcat de pădure sau brun-argilos.
Din acest motiv, zona se încadrează in sfera de producţie agricolă pentru culturi mari, pentru plante tehnice, dar şi pentru creşterea animalelor pentru consum, iar locuitorii comunei încearcă să profite din plin de aceste oportunităţi oferite de cultivarea pământului, astfel că principala activitate economica este legata de vanzarea produselor obtinute din agricultura.
Tot aici, suprafeţele mari ocupate de păduri (2749ha) contribuie la păstrarea unui echilibru în climatul local.
Potenţialul actual din Calopăr nu poate fi valorificat doar din resursele locale, fiind necesare atât investiţiile, cât şi promovarea, însă prognozele sunt optimiste ţinînd cont că localitatea se află la o distanţă de 24 de km faţă de Craiova.
În plus, comuna este electrificata in totalitate, detine retea de telefonie fixa, iar localitatea are propria statie de cale ferata pe ruta Craiova – Segarcea.
Starea drumurilor de acces in comunitate este nesatisfacatoare, drumurile fiind, în general, nepietruite.Teritoriul administrativ al comunei Calopăr este străbătut de traseul drumului judeţean DJ 561 Craiova-Segarcea-Bistreţ, iar legăturile dintre cele 5 sate componente ale comunei se realizează prin intermediul drumului comunal DC 95 Panaghia-Calopăr-Ţuglui şi DC 98 – asfaltat parţial. Există deasemenea o serie de drumuri interioare locale ce asigură atât legătura între zonele zonele de locuit, cât şi cu zonele economice.
Dincolo de aceste dezavantaje, comuna Calopăr se poate mândri cu o vechime de peste două mii de ani, certificată de numeroase descoperiri arheologice, precum cunoscuta cetate dacică „La Cucuioara” din satul Bâzdâna.
În zonă s-au păstrat tradiţii şi obiceiuri încărcate de o simbolistică străveche, practicate cu ocazia unor evenimente deosebite din viaţa oamenilor. Printre cele mai importante manifestări locale se numără Sărbătoarea viilor, celebrată în luna februarie şi Ziua comunei, când toţi fiii satului îşi dau întâlnire pe 15 august.
Conform recensământului efectuat în 2011, la Calopar locuiesc în bună vecinătate 3723 de persoane din care 2805 sunt romani, iar 680 romi.
Din nefericire, populaţia comunei este îmbătrânită, iar persoanele de etnie roma nu mai practica meseriile traditionale, principala resursa financiara a etnicilor romi fiind venitul minim garantat, la care se adauga câştigurile din lucrul ca zilieri in agricultura.
Datele analizate indică faptul că în zonă nu exista oportunitati de ocupare in zona, iar informaţiile furnizate de Institutul Naţional de Statistică nu sunt menite să ofere satisfacţie.
La sfarsitul lunii august 2013 în comună erau 96 de someri inregistrati, iar in anul 2012 existau, în medie, doar 88 salariati.
Tot în anul anul 2012, aici se aflau doar 86 de copii copii inscrisi in gradinite, 399 de elevi inmatriculaţi in invatamantul preuniversitar, 222 de elevi inregistraţi in invatamantul primar şi 177 de elevi care urmau invatamantul gimnazial.
Din datele furnizate de Primaria Calopăr si Inspectoratul Scolar Dolj, comunitatea de romi se confrunta cu fenomenul abandonului scolar intr-o proporţie alarmantă ( 30 %), unul din motivele aparitiei acestui fenomen fiind educatia familiala care nu prioritizeaza in familie procesul educational.
La acesta se adaugă lipsa unor modele pozitive din randul familiei si comunitatii.
În plus, clasele in care invata copiii sunt slab dotate din punct de vedere logistic, iar unităţile de învăţământ, in ansamblul lor, necesită reabilitare.
Autorităţile locale din Calopăr cunosc problemele şi dificultăţile din zonă, aşa că şi-au impus identificarea oportunităţilor de dezvoltare locală, de racordare a economiei comunei la potenţialul local, regional şi naţional, pentru ca localitatea să aibă un viitor sigur.