{"id":448,"date":"2014-07-14T11:14:32","date_gmt":"2014-07-14T11:14:32","guid":{"rendered":"http:\/\/delicom.mpe.ro\/?page_id=448"},"modified":"2014-08-19T10:11:21","modified_gmt":"2014-08-19T07:11:21","slug":"comunitati","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/?page_id=448","title":{"rendered":"Comunitati"},"content":{"rendered":"
\n\t
\n\t\t
\n\t\t\t\n\t
\n\t\t
\n\t\t\t

F\u0103r\u0103 a face o trecere \u00een revist\u0103 a diferitelor teorii cu privire la ce reprezint\u0103 o comunitate, vom aduce \u00een prim plan defini\u021bia lui Robert Redfield care sublinia c\u0103 o \u201ecomunitate mic\u0103\u201d reprezint\u0103 un grup social uman de dimensiuni reduse caracterizat prin rela\u0163ii nemijlocite de cunoa\u015ftere reciproc\u0103 \u00eentre membrii s\u0103i.<\/p>\n

\u00cen cazul de fa\u0163\u0103 putem vorbi despre cele 3 comunit\u0103\u021bi din Catane, Calop\u0103r \u0219i Co\u021bofenii din Fa\u021b\u0103\u00a0 drept ni\u0219te organisme bine integrate, \u00eentemeiate pe datini \u015fi pe obiceiuri, f\u0103r\u0103 s\u0103 g\u0103sim nici un element care s\u0103 ne determine s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 aceste comunit\u0103\u0163i interetnice sunt caracterizate de tr\u0103s\u0103turi care s\u0103 le izoleze sau s\u0103 o despart\u0103 de societatea global\u0103.<\/p>\n

Dimpotriv\u0103 interferen\u0163ele cu exteriorul au modificat anumite identit\u0103\u0163i, care se armonizeaz\u0103 cu diversitatea european\u0103.<\/p>\n

 <\/p>\n

<\/strong>CATANE<\/span><\/h2><\/strong><\/p>\n

Comuna Catane este situat\u0103 \u00een partea de\u00a0 sud a jude\u0163ului Dolj, \u00een zona Campiei B\u0103ile\u015ftilor, \u00eenvecin\u00e2ndu-se la sud cu Dun\u0103rea.<\/p>\n

Relieful comunei este cel de c\u00e2mpie (95% din suprafata total\u0103), pres\u0103rat cu dune de nisip, suprafa\u0163a total\u0103 fiind de 4659 de ha.<\/p>\n

Comunitatea a d\u0103inuit \u00een timp prin roadele bogate oferite de natur\u0103, dar, mai ales, prin truda celor care au locuit-o de-a lungul vremurilor: oameni vrednici, buni gospodari care au condus soarta acestei a\u015fez\u0103ri, fiecare ad\u0103ug\u00e2nd c\u00e2te ceva la crearea acestei localit\u0103\u0163i.<\/p>\n

Ocupa\u0163iile oamenilor sunt ancestrale, ace\u015ftia fiind implica\u0163i \u00een agricultura, legumicultura, apicultura, precum \u015fi \u00een cre\u015fterea animalelor \u015fi a p\u0103s\u0103rilor, cele mai \u00eent\u00e2lnite activit\u0103\u0163i economice fiind comer\u0163ul, alimenta\u0163ia public\u0103 \u015fi mor\u0103ritul.<\/p>\n

Comuna Catane este strabatut\u0103 de un drum na\u0163ional asfaltat, DN 55 A, \u015fi un drum jude\u0163ean pietruit, 551 A, calea ferat\u0103 afl\u00e2ndu-se la o distan\u0163\u0103 de 12 km. Starea drumurilor de acces \u00een localitate este satisf\u0103c\u0103toare, un foarte mare inconvenient fiind lipsa unei re\u0163ele de canalizare.\u00cens\u0103, un punct forte al localit\u0103\u0163ii este reprezentat de re\u0163eaua de alimentare cu energie electric\u0103.<\/p>\n

\u00cen zon\u0103 s-au p\u0103strat tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri \u00eenc\u0103rcate de o simbolistic\u0103 str\u0103veche, practicate cu ocazia unor evenimente deosebite din via\u0163a oamenilor: nun\u0163i , botezuri, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri. Aici descoperim \u00eenvelitul bradului, \u00eenvelitul miresei, ora\u0163iile de nunt\u0103, hora miresei, \u00eembroboditul miresei sau dansul soacrelor.<\/p>\n

Tot aici g\u0103sim horele de Pa\u015fti, evenimente prin care locuitorii \u00ee\u015fi\u00a0 exprim\u0103 bucuria re\u00eenvierii divinit\u0103\u0163ii, a naturii \u015fi a vie\u0163ii, dar \u015fi Paparudele, \u00a0un dans arhaic desf\u0103\u015furat dup\u0103 un anumit ritual, \u00een anii seceto\u015fi, cu convingerea c\u0103 astfel se vor atrage norii \u015fi se va declan\u015fa ploaia salvatoare.<\/p>\n

Aceast\u0103 comunitate are \u00een componen\u0163\u0103 doua sate: Catane Vechi \u015fi Noi, comuna fiind strabatut\u0103 \u015fi de dou\u0103 cursuri de ap\u0103: p\u00e2r\u00e2urile B\u0103l\u0103\u015fan \u015fi Secata.<\/p>\n

Poten\u0163ialul actual al comunei nu poate fi valorificat doar din resursele locale, fiind necesare at\u00e2t investi\u0163iile, c\u00e2t \u015fi promovarea, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 aici exist\u0103 o mare suprafa\u0163\u0103 de teren agricol care \u00een prezent nu este lucrat\u0103 de c\u0103tre proprietari.<\/p>\n

Popula\u0163ia\u00a0 de 1.832 locuitori are o structura etnic\u0103 reprezentat\u0103 de \u00a0\u00a0954 rom\u00e2ni \u015fi 803 romi (43,83%), conform recens\u0103m\u00e2ntului efectuat \u00een 2011.<\/p>\n

Comunitatea este caracterizat\u0103 de o rat\u0103 de s\u0103r\u0103cie ridicat\u0103, mai ales \u00een r\u00e2ndul persoanelor de etnie rom\u0103, datele furnizate de prim\u0103rie fiind foarte concludente: peste 134 de familii de etnie rom\u0103 beneficiaz\u0103 de venitul minim garantat, iar ocupa\u0163ia care le garanteaz\u0103 supravie\u0163uirea este aceea de zilier in agricultura.<\/p>\n

Etnicii romi practic\u0103 meseriile tradi\u0163ionale, \u00een principal fabricarea de c\u0103r\u0103mid\u0103, iar zona nu le ofer\u0103 oportunit\u0103\u0163i de angajare.<\/p>\n

Datele furnizate de Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 sunt \u00eengrijor\u0103toare. La sf\u00e2r\u015fitul lunii august 2013, la Catane se aflau 127 de someri inregistrati, iar in anul\u00a0 2012 exista doar un num\u0103r mediu de 45 salaria\u0163i.<\/p>\n

Tot \u00een anul anul 2012, aici se aflau doar 40 de copii copii inscrisi in gradinite, 223 de elevi care urmau invatamantul preuniversitar, 146 de elevi inregistra\u0163i in invatamantul primar \u00a0\u015fi 77 de elevi inmatricula\u0163i in invatamantul gimnazial.<\/p>\n

Din nefericire, datele Inspectoratul \u015ecolar Dolj arat\u0103 c\u0103 la Catane, comunitatea de romi se confrunta cu fenomenul abandonului \u015fcolar, iar educa\u0163ia reprezint\u0103 o mare problem\u0103.<\/p>\n

Mai mult, exista o pondere mare de etnici romi care nu sunt inscrisi la un medic de familie si care nu poseda carnet de asigurat, iar problemele lor nu se opresc aici, dac\u0103 \u0163inem cont \u015fi de faptul c\u0103 exista o pondere ridicata care nu de\u0163ine acte de proprietate.<\/p>\n

De\u015fi comuna Catane tinde spre un model de societate incluziv\u0103, \u00een care orice persoan\u0103, indiferent de experien\u0163\u0103 sau de circumstan\u0163ele de via\u0163\u0103, reu\u015fe\u015fte s\u0103 \u00ee\u015fi ating\u0103 poten\u0163ialul maxim, \u00een realitate, romii dezavantaja\u0163i sunt cuprin\u015fi \u00een cercul vicios al s\u0103r\u0103ciei \u015fi excluderii sociale, iar schimb\u0103rile rapide din economie \u015fi din societate \u00eei pun \u00een situa\u0163ii complexe de risc: fie c\u0103 e vorba de \u00a0risc profesional, social sau familial, fie c\u0103 acuz\u0103 lipsa de venituri.<\/p>\n

Excluderea face ca \u00eentreaga societate s\u0103 piard\u0103 resurse foarte mari \u015fi, \u00een acest sens, e de notat raportul B\u0103ncii Mondiale din 2010 care arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia pierde anual din cauza excluziunii romilor aproximativ 887 milioane euro. Exemplele ar putea continua \u015fi cu celelalte grupuri vulnerabile, iar comunitatea din Catane nu-\u015fi permite \u201cluxul\u201d excluziunii sociale \u015fi, pentru reducerea pierderilor, sunt necesare politici publice adaptate \u015fi coerente.<\/p>\n

 <\/p>\n

<\/strong>CO\u0162OFENII DIN FA\u0162\u0102<\/span><\/h2><\/strong><\/p>\n

Comuna Co\u021bofenii din Fa\u021b\u0103 este situat\u0103 \u00een jum\u0103tatea nordic\u0103 a jude\u021bului Dolj, la nord de municipiul Craiova, la o distan\u021b\u0103 de 19 km pe \u0219oseaua jude\u021bean\u0103 Craiova-Filia\u0219i.<\/p>\n

Din punct de vedere geografic, localitatea este situat\u0103 la nord de r\u00e2ul Jiu, \u00een C\u00e2mpia Central\u0103 a Olteniei.<\/p>\n

Comuna exceleaza at\u00e2t prin frumuse\u0163ile sale naturale, c\u00e2t \u015fi prin trecut, fiind situat\u0103 pe locul unde odinioar\u0103 s-a scris istoria.<\/p>\n

\u00cen \u201eDic\u0163ionarul istoric al localit\u0103\u0163ilor din jude\u0163ul Dolj\u201c al Academiei Rom\u00e2ne st\u0103 scris c\u0103 aici, pentru o scurt\u0103 perioad\u0103, \u015fi-au f\u0103cut tab\u0103r\u0103 pandurii lui Tudor Vladimirescu.<\/p>\n

Mai devreme, Arhivele Olteniei spun c\u0103 Mihai Clucerul (Co\u0163ofeanul) a \u00eentronat, al\u0103turi de Dumitru C\u0103pitan (Fili\u015fanul) \u015fi de al\u0163ii, pe domnul p\u0103m\u00e2ntean Matei Basarab.<\/p>\n

De altfel, \u201eFilia\u015fii (domeniul Fili\u015ftenilor, la r\u0103scruce cu Gorjul) \u015fi Co\u0163ofenii erau \u00een secolul al XVIII-lea cele dou\u0103 centre mo\u015fii unde se f\u0103cea politic\u0103. Aici, la ace\u015fti patrio\u0163i, la mo\u015fiile lor, aveau loc \u00eentrunirile \u015fi sfaturile politice, cu u\u015file ferecate \u015fi cu z\u0103brele la ferestre, \u00een mijlocul codrilor \u015fi sub poalele dealurilor\u201c.<\/p>\n

Din m\u0103re\u0163ia de odinioar\u0103 a vechilor boieri au r\u0103mas conacele Co\u0163ofeanu \u015fi Tei\u015fanu, care ar putea fi restaurate, mai ales c\u0103 se afl\u0103 pe lista monumentelor istorice \u00eenc\u0103 din anul 2004. Zidurile impresionante \u00ee\u015fi mai amintesc de zilele de glorie c\u00e2nd au g\u0103zduit-o pe regina Maria sau au constituit platoul de filmare pentru pelicula \u201eT\u0103nase Scatiu\u201c, regizat\u0103 de Dan Pi\u0163a. Acum zac sub nep\u0103sarea oamenilor, ascunse de buruieni \u015fi m\u0103r\u0103cini, devenind ad\u0103post pentru c\u00e2ini \u015fi be\u0163ivani.<\/p>\n

\u00cen ciuda acestor neajunsuri, Co\u0163ofenii din Fa\u0163\u0103 are poten\u0163ial pentru a deveni viitoare destina\u0163ie turistic\u0103. O recomand\u0103 apropierea de Craiova, pensiunile cu m\u00e2ncare tradi\u0163ional\u0103 \u015fi zona de agrement de pe malul Jiului.<\/p>\n

Comuna dispune de o retea de alimentare cu apa, acces la telefonie fixa, este electrificata integral \u015fi are acces la internet.<\/p>\n

Nu trebuie uitat c\u0103 specificul zonei este dat de agricultur\u0103 \u015fi legumicultura, iar \u00een ultima perioada s-au dezvoltat aici at\u00e2t comertul cu amanuntul, c\u00e2t \u015fi comertul cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice sau al deseurilor.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 comunitate se identifica trecutul si prezentul: oamenii de ast\u0103zi sunt aceia\u015fi cu strabunii lor, av\u00e2nd acelea\u015fi idealuri \u015fi n\u0103zuin\u0163e, astfel c\u0103 demnitatea, iubirea pamantului natal si respectul fa\u0163\u0103 de obiceiurile strabune s-au perpetuat \u00een timp nealterate.<\/p>\n

Recens\u0103m\u00e2ntului efectuat \u00een 2011, ne arat\u0103 c\u0103 la Co\u0163ofenii din Fa\u0163\u0103 stau \u00een bun\u0103 vecin\u0103tate 1904 locuitori din care 1282 sunt romani \u015fi 529 romi, iar din punct de vedere confesional, majoritatea cov\u00e2r\u015fitoare a popula\u0163iei este ortodox\u0103 (95,01%).<\/p>\n

Datele furnizate de Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 sunt \u00eengrijor\u0103toare. La sfarsitul lunii august 2013 \u00een comun\u0103 erau 83 de someri inregistrati, iar in anul\u00a0 2012 existau, \u00een medie, doar \u00a097 salariati.<\/p>\n

Tot \u00een anul anul 2012, aici se aflau doar 40 de copii copii inscrisi in gradinite, 193 de elevi inmatricula\u0163i in invatamantul preuniversitar, 94 de elevi inregistra\u0163i in invatamantul primar \u015fi 99 de elevi care urmau invatamantul gimnazial.<\/p>\n

Din nefericire, analiza datelor de la Inspectoratul Scolar Dolj, arat\u0103 c\u0103 rata de participare la educatie a copiilor de etnie roma este relativ scazuta, in anul scolar 2012-2013 nici un copil nu a fost inscris la clasa pregatitoare, iar peste 30% nu au fost inscrisi in clasa I.<\/p>\n

De\u015fi Co\u0163ofenii din Fa\u0163\u0103 tinde spre o societate incluziv\u0103, \u00een care cei vulnerabili particip\u0103 la luarea deciziilor care \u00eei privesc \u015fi au acces simplu la resursele de care au nevoie, \u00een care exist\u0103 un echilibru \u00eentre drepturi \u015fi responsabilit\u0103\u0163ile fiec\u0103ruia, \u00een realitate lucrurile stau diferit.<\/p>\n

 <\/p>\n

<\/strong>CALOP\u0102R<\/span><\/h2><\/strong><\/p>\n

Comuna Calop\u0103r reprezint\u0103 o comunitate de m\u0103rime medie, av\u00e2nd o suprafa\u0163\u0103 de 9198 ha \u015fi fiind constituit\u0103 din cinci sate:Calop\u0103r, Panaghia, S\u0103lcu\u0163a, Belcin \u015fi B\u00e2zd\u00e2na.<\/p>\n

Localitatea este situat\u0103 \u00een partea central-sudic\u0103 a jude\u0163ului Dolj, la vest de r\u00e2ul Jiu, \u00een c\u00e2mpul \u00eenalt S\u0103lcu\u0163a-Dr\u0103nic \u015fi \u00een zona de contact a acestuia cu C\u00e2mpia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

A\u015fezarea este caracterizat\u0103 printr-un relief de platou \u00eenalt, fragmentat de aflue\u0163ii direc\u0163i si indirec\u0163i ai Jiului \u015fi Dezn\u0103\u0163uiului, cu cursuri \u00een general intermitente, cu un climat temerat continental \u015fi cu un sol specific, brun-ro\u015fcat de p\u0103dure sau brun-argilos.<\/p>\n

Din acest motiv, zona se \u00eencadreaz\u0103 in sfera de produc\u0163ie agricol\u0103 pentru culturi mari, pentru plante tehnice, dar \u015fi pentru cre\u015fterea animalelor pentru consum, iar locuitorii comunei \u00eencearc\u0103 s\u0103 profite din plin de aceste oportunit\u0103\u0163i oferite de cultivarea p\u0103m\u00e2ntului, astfel c\u0103 principala activitate economica este legata de vanzarea produselor obtinute din agricultura.<\/p>\n

Tot aici, suprafe\u0163ele mari ocupate de p\u0103duri (2749ha) contribuie la p\u0103strarea unui echilibru \u00een climatul local.<\/p>\n

Poten\u0163ialul actual din Calop\u0103r nu poate fi valorificat doar din resursele locale, fiind necesare at\u00e2t investi\u0163iile, c\u00e2t \u015fi promovarea, \u00eens\u0103 prognozele sunt optimiste \u0163in\u00eend cont c\u0103 localitatea se afl\u0103 la o distan\u0163\u0103 de 24 de km fa\u0163\u0103 de Craiova.<\/p>\n

\u00cen plus, comuna este electrificata in totalitate, detine retea de telefonie fixa, iar localitatea are propria statie de cale ferata pe ruta Craiova – Segarcea.<\/p>\n

Starea drumurilor de acces in comunitate este nesatisfacatoare, drumurile fiind, \u00een general, nepietruite.Teritoriul administrativ al comunei Calop\u0103r este str\u0103b\u0103tut de traseul drumului jude\u0163ean DJ 561 Craiova-Segarcea-Bistre\u0163, iar leg\u0103turile dintre cele 5 sate componente ale comunei se realizeaz\u0103 prin intermediul drumului comunal DC 95 Panaghia-Calop\u0103r-\u0162uglui \u015fi DC 98 \u2013 asfaltat par\u0163ial. Exist\u0103 deasemenea o serie de drumuri interioare locale ce asigur\u0103 at\u00e2t leg\u0103tura \u00eentre zonele zonele de locuit, c\u00e2t \u015fi cu zonele economice.<\/p>\n

Dincolo de aceste dezavantaje, comuna Calop\u0103r se poate m\u00e2ndri cu o vechime de peste dou\u0103 mii de ani, certificat\u0103 de numeroase descoperiri arheologice, precum cunoscuta cetate dacic\u0103 \u201eLa Cucuioara\u201d din satul B\u00e2zd\u00e2na.<\/p>\n

\u00cen zon\u0103 s-au p\u0103strat tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri \u00eenc\u0103rcate de o simbolistic\u0103 str\u0103veche, practicate cu ocazia unor evenimente deosebite din via\u0163a oamenilor. Printre cele mai importante manifest\u0103ri locale se num\u0103r\u0103 S\u0103rb\u0103toarea viilor, celebrat\u0103 \u00een luna februarie \u015fi Ziua comunei, c\u00e2nd to\u0163i fiii satului \u00ee\u015fi dau \u00eent\u00e2lnire pe 15 august.<\/p>\n

Conform recens\u0103m\u00e2ntului efectuat \u00een 2011, la Calopar locuiesc \u00een bun\u0103 vecin\u0103tate 3723 de persoane din care 2805 sunt romani, iar 680 romi.<\/p>\n

Din nefericire, popula\u0163ia comunei este \u00eemb\u0103tr\u00e2nit\u0103, iar persoanele de etnie roma nu mai practica meseriile traditionale, principala resursa financiara a etnicilor romi fiind venitul minim garantat, la care se adauga c\u00e2\u015ftigurile din lucrul ca zilieri in agricultura.<\/p>\n

Datele analizate indic\u0103 faptul c\u0103 \u00een zon\u0103 nu exista oportunitati de ocupare in zona, iar informa\u0163iile furnizate de Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 nu sunt menite s\u0103 ofere satisfac\u0163ie.<\/p>\n

La sfarsitul lunii august 2013 \u00een comun\u0103 erau 96 de someri inregistrati, iar in anul\u00a0 2012 existau, \u00een medie, doar \u00a088 salariati.<\/p>\n

Tot \u00een anul anul 2012, aici se aflau doar 86 de copii copii inscrisi in gradinite, 399 de elevi inmatricula\u0163i in invatamantul preuniversitar, 222 de elevi inregistra\u0163i in invatamantul primar \u015fi 177 de elevi care urmau invatamantul gimnazial.<\/p>\n

Din datele furnizate de Primaria Calop\u0103r si Inspectoratul Scolar Dolj, comunitatea de romi\u00a0 se confrunta cu fenomenul abandonului scolar intr-o propor\u0163ie alarmant\u0103 ( 30 %), unul din motivele aparitiei acestui fenomen fiind educatia familiala care nu prioritizeaza in familie procesul educational.<\/p>\n

La acesta se adaug\u0103 lipsa unor modele pozitive din randul familiei si comunitatii.<\/p>\n

\u00cen plus, clasele in care invata copiii sunt slab dotate din punct de vedere logistic, iar unit\u0103\u0163ile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, in ansamblul lor, necesit\u0103 reabilitare.<\/p>\n

Autorit\u0103\u0163ile locale din Calop\u0103r cunosc problemele \u015fi dificult\u0103\u0163ile din zon\u0103, a\u015fa c\u0103 \u015fi-au impus identificarea oportunit\u0103\u0163ilor de dezvoltare local\u0103, de racordare a economiei comunei la poten\u0163ialul local, regional \u015fi na\u0163ional, pentru ca localitatea s\u0103 aib\u0103 un viitor sigur.<\/p>\n\n\t\t<\/div> \n\t<\/div> \n\t\t<\/div> \n\t<\/div> \n<\/div>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"F\u0103r\u0103 a face o trecere \u00een revist\u0103 a diferitelor teorii cu privire la ce reprezint\u0103 o comunitate, vom aduce \u00een prim plan defini\u021bia lui Robert Redfield care sublinia c\u0103 o \u201ecomunitate mic\u0103\u201d reprezint\u0103 un grup social uman de dimensiuni reduse caracterizat prin rela\u0163ii nemijlocite de cunoa\u015ftere reciproc\u0103 \u00eentre membrii s\u0103i. \u00cen cazul de fa\u0163\u0103 putem [...]","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":3,"comment_status":"open","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/448"}],"collection":[{"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=448"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":555,"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/448\/revisions\/555"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}