Zestrea unei na\u0163iuni este constituit\u0103 din valorile sale culturale \u015fi tradi\u0163ionale: graiul, portul, obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile. Oriunde, \u00een Europa \u015fi \u00een lume, oric\u00e2t\u0103 unitate \u00een diversitate ar exista, ceea ce ne p\u0103streaz\u0103 identitatea sunt graiul, portul \u015fi obiceiurile.<\/p>\n
Acum, c\u00e2nd facem parte din familia unit\u0103 a \u0163\u0103rilor europene, c\u00e2nd rela\u0163iile dintre aceste state, bazate pe \u00eencredere \u015fi \u00eentrajutorare, sunt mult mai prietenoase, c\u00e2nd grani\u0163ele devin treptat doar imaginare, na\u0163iunile pot d\u0103inui \u00een timp prin ce au mai trainic \u015fi mai valoros.\u00a0 Pentru a ne defini identitatea avem nevoie s\u0103 \u015ftim cine suntem, de unde venim \u015fi care ne sunt r\u0103d\u0103cinile. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor exist\u0103 la majoritatea popoarelor cultul str\u0103mo\u015filor, iar tradi\u0163ia poporului se transmite mai departe cu fiecare genera\u0163ie pentru a conserva ceea ce este specific. \u00cen acest cadru, strategiile de dezvoltare locale realizate \u00een cadrul proiectului \u201eDELICOM – Dezvoltare local\u0103 integrat\u0103 sub responsabilitatea comunit\u0103\u021bii<\/em>\u201d, finan\u0163at prin granturile SEE 2009-2014 \u00een cadrul Fondului ONG \u00een Rom\u00e2nia, urm\u0103resc p\u0103strarea identit\u0103\u0163ii locale \u015fi promovarea respectului \u015fi interesului fa\u0163\u0103 de aceasta, urm\u0103rind at\u00e2t promovarea \u015fi cunoa\u015fterea zonei geografice din comunit\u0103\u0163ile doljene interetnice Catane, Calop\u0103r \u015fi Co\u0163ofenii din Fa\u0163\u0103, c\u00e2t \u015fi a tradi\u0163iilor \u015fi obiceiurilor specifice zestrei tradi\u0163ionale din aceste locuri.<\/p>\n <\/p>\n \u00cen\u0163elegerea corect\u0103 a obiceiurilor creeaz\u0103 sentimentul de apartenen\u0163\u0103 la anumite valori, iar \u00een cele trei localit\u0103\u0163i s-au p\u0103strat tradi\u0163iile \u00eenc\u0103rcate de o simbolistic\u0103 str\u0103veche, practicate cu ocazia unor evenimente deosebite din via\u0163a oamenilor: nun\u0163i , botezuri, \u00eenmorm\u00e2nt\u0103ri. Aici descoperim \u00eenvelitul bradului, \u00eenvelitul miresei, ora\u0163iile de nunt\u0103, hora miresei, \u00eembroboditul miresei sau dansul soacrelor. Tot aici g\u0103sim horele de Pa\u015fti, evenimente prin care locuitorii \u00ee\u015fi\u00a0 exprim\u0103 bucuria re\u00eenvierii divinit\u0103\u0163ii, a naturii \u015fi a vie\u0163ii, dar \u015fi Paparudele,\u00a0 un dans arhaic desf\u0103\u015furat dup\u0103 un anumit ritual, \u00een anii seceto\u015fi, cu convingerea c\u0103 astfel se vor atrage norii \u015fi se va declan\u015fa ploaia salvatoare.<\/p>\n \u00a0\u00cen aceste zone, poten\u0163ialul turistic \u015fi geografic poate fi exploatat din plin, mai ales c\u0103 localit\u0103\u0163ile Co\u0163ofenii din Fa\u0163\u0103 \u015fi Calop\u0103r au o istorie \u00eenc\u0103rcat\u0103 \u015fi se afl\u0103 destul de aproape de Craiova, iar Catane se afl\u0103 pe malul Dun\u0103rii, \u00eentr-un loc ce poate constitui deliciul amatorilor de pescuit . \u00cen \u201eDic\u0163ionarul istoric al localit\u0103\u0163ilor din jude\u0163ul Dolj\u201c al Academiei Rom\u00e2ne este notat c\u0103 la Co\u0163ofenii din Fa\u0163\u0103, pentru o scurt\u0103 perioad\u0103, \u015fi-au f\u0103cut tab\u0103r\u0103 pandurii lui Tudor Vladimirescu, iar Arhivele Olteniei spun c\u0103 Mihai Clucerul (Co\u0163ofeanul) a \u00eentronat, al\u0103turi de Dumitru C\u0103pitan (Fili\u015fanul) \u015fi de al\u0163ii, pe domnul p\u0103m\u00e2ntean Matei Basarab. De altfel, Filia\u015fii (domeniul Fili\u015ftenilor, la r\u0103scruce cu Gorjul) \u015fi Co\u0163ofenii erau \u00een secolul al XVIII-lea cele dou\u0103 centre mo\u015fii unde se f\u0103cea politic\u0103, aici, av\u00e2nd loc \u00eentrunirile \u015fi sfaturile politice, cu u\u015file ferecate \u015fi cu z\u0103brele la ferestre, \u201e\u00een mijlocul codrilor \u015fi sub poalele dealurilor\u201c. Din m\u0103re\u0163ia de odinioar\u0103 a vechilor boieri au r\u0103mas conacele Co\u0163ofeanu \u015fi Tei\u015fanu, care ar putea fi restaurate, mai ales c\u0103 se afl\u0103 pe lista monumentelor istorice \u00eenc\u0103 din anul 2004. Zidurile impresionante \u00ee\u015fi mai amintesc de zilele de glorie c\u00e2nd au g\u0103zduit-o pe regina Maria sau au constituit platoul de filmare pentru pelicula \u201eT\u0103nase Scatiu\u201c, regizat\u0103 de Dan Pi\u0163a. Acum zac sub nep\u0103sarea oamenilor, ascunse de buruieni \u015fi m\u0103r\u0103cini, devenind ad\u0103post pentru c\u00e2ini \u015fi be\u0163ivani. \u00cen ciuda acestor neajunsuri, Co\u0163ofenii din Fa\u0163\u0103 are poten\u0163ial pentru a deveni viitoare destina\u0163ie turistic\u0103, fiind recomandat\u0103 de apropierea de Craiova, pensiunile cu m\u00e2ncare tradi\u0163ional\u0103 \u015fi zona de agrement de pe malul Jiului.<\/p>\n Comuna Calop\u0103r se poate m\u00e2ndri cu o vechime de peste dou\u0103 mii de ani, certificat\u0103 de numeroase descoperiri arheologice, precum cunoscuta cetate dacic\u0103 \u201eLa Cucuioara\u201d din satul B\u00e2zd\u00e2na. Ruinele cet\u0103\u0163ii geto-dacice sunt la aproximativ 20 de km la sud de Craiova, pe malul drept al Jiului. Situl cet\u0103\u0163ii a fost cercetat prin s\u0103p\u0103turi sistematice, \u00een perioadele 1981 – 1989, 1993 – 1997 \u015fi 2000, situl fiind cunoscut \u00eenc\u0103 din perioada interbelic\u0103. Aici au fost descoperite dou\u0103 valuri de a\u015fez\u0103ri din epoci diferite, care nu au leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele: una fortificat\u0103 ce apar\u0163ine celei de-a doua epoci a fierului \u015fi una ce dateaz\u0103 din epoca timpurie a bronzului (cultura Co\u0163ofeni).<\/p>\n Zona a fost intens locuit\u0103 \u00een secolele. IV \u00ee.Hr. – III \u00ee.Hr.\u00a0 (epoca getic\u0103) \u015fi I \u00ee.Hr. – I d.Hr. (epoca geto-dacic\u0103), c\u00e2nd s-au construit si fortifica\u0163iile a\u015fez\u0103rii, \u00een dou\u0103 etape. Prima centur\u0103 de fortifica\u0163ii a fost f\u0103cut\u0103 dintr-un zid de c\u0103r\u0103mizi arse, de 4 metri grosime \u015fi lung de 120 de metri. Cea de-a doua fortifica\u0163ie const\u0103 \u00eentr-un val de p\u0103m\u00e2nt cu palisad\u0103 \u015fi \u015fan\u0163 de ap\u0103rare.Situl este \u00een propor\u0163ie de dou\u0103 treimi \u00een proprietatea statului, \u00eens\u0103 restul este \u00een proprietatea localnicilor si este acoperit cu culturi de vi\u0163\u0103 de vie, ceea ce \u00eengreuneaz\u0103 considerabil cercet\u0103rile \u015fi degradeaz\u0103 situl, deoarece pe aceast\u0103 parte exist\u0103, aproape \u00een \u00eentregime, cea mai extins\u0103 centur\u0103 de fortifica\u0163ie a a\u015fez\u0103rii protoistorice getice. Cetatea getic\u0103 este printre pu\u0163inele locuiri de dimensiuni at\u00e2t de mari din Oltenia, unde a\u015fez\u0103rile din Lat\u00e8ne-ul timpuriu sunt aparent foarte rare. Iar pentru faza geto-dacic\u0103 a secolelor I \u00ee.Hr.-I d.Hr., este cea mai reprezentativ\u0103 din Oltenia.<\/p>\n Tot \u00een zon\u0103 s-au p\u0103strat tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri \u00eenc\u0103rcate de o simbolistic\u0103 str\u0103veche, practicate cu ocazia unor evenimente deosebite din via\u0163a oamenilor. Printre cele mai importante manifest\u0103ri locale se num\u0103r\u0103 S\u0103rb\u0103toarea viilor, celebrat\u0103 \u00een luna februarie \u015fi Ziua comunei, c\u00e2nd to\u0163i fiii satului \u00ee\u015fi dau \u00eent\u00e2lnire pe 15 august.<\/p>\n \u00cen aceste trei comunit\u0103\u0163i interetnice se identific\u0103 trecutul \u015fi prezentul: oamenii de ast\u0103zi sunt aceia\u015fi cu str\u0103bunii lor, av\u00e2nd acelea\u015fi idealuri \u015fi n\u0103zuin\u0163e, astfel c\u0103 demnitatea, iubirea p\u0103m\u00e2ntului natal si respectul fa\u0163\u0103 de obiceiurile str\u0103bune s-au perpetuat \u00een timp nealterate.<\/p>\n \n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Zestrea unei na\u0163iuni este constituit\u0103 din valorile sale culturale \u015fi tradi\u0163ionale: graiul, portul, obiceiurile \u015fi tradi\u0163iile. Oriunde, \u00een Europa \u015fi \u00een lume, oric\u00e2t\u0103 unitate \u00een diversitate ar exista, ceea ce ne p\u0103streaz\u0103 identitatea sunt graiul, portul \u015fi obiceiurile. Acum, c\u00e2nd facem parte din familia unit\u0103 a \u0163\u0103rilor europene, c\u00e2nd rela\u0163iile dintre aceste state, bazate pe […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[1],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/786"}],"collection":[{"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=786"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/786\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":787,"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/786\/revisions\/787"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=786"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=786"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/delicom.mpe.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=786"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}